Avortul spontan este unul dintre cele mai traumatizante evenimente prin care un cuplu poate trece. Această experiență are un impact asupra psihicului unei femei, asupra vieții ei și, nu în ultimul rând, poate afecta negativ chiar întreaga familie. Motivele din cauza cărora poate apărea un avort spontan sunt numeroase şi, din păcate, nu există nicio modalitate de a le prezice.
Ce este un avort spontan?
Avortul spontan se referă la pierderea unei sarcini, în mod natural, înainte de debutul celei de-a 20a săptămână de sarcină. Aproximativ 20% din sarcini se termină, din păcate, în acest mod. Există mai multe tipuri de avort spontan, iar determinarea tipului este esențială pentru aplicarea celui mai indicat tratament. Este complexă și se realizează de către o echipă multidisciplinară formată din mulți doctori. [1]
Care sunt cauzele avortului spontan?
Aproape jumătate dintre avorturile spontane apar ca urmare a unor mutații cromozomiale incompatibile cu viața. Vârsta înaintată și un istoric de incidente anterioare reprezintă unul dintre cei mai frecvenți factori de risc pentru reapariția avortului spontan. Incidența pierderii timpurii a sarcinii la femeile cu vârsta cuprinsă între 20 şi 30 de ani este de numai 9 până la 17%, în timp ce incidența la vârsta de 45 de ani a mamei este de aproximativ 80%.
Există și alți factori predispozanți. Unele boli cronice, cum ar fi diabetul, sindromul antifosfolipidic (APS, sindrom Hughes), infecțiile sistemului reproductiv (cervicită, vaginită), infecția cu HIV, sifilisul etc. sunt factori de risc pentru debutul unui avort spontan. Anomaliile structurale ale uterului, aderențele intrauterine și insuficiența cervicală (incompetență cervicală) sunt, de asemenea, factori de risc importanți pentru pierderea copilului.[1]
Tipuri de avort spontan
- Amenințarea de avort – apare când există sângerări vaginale de tip „spotting” până la flux moderat, în care disconfortul este similar cu menstrual;
- Debutul avortului – apare inițial o sângerare, care are o intensitate diferită (mai mare decât în cazul tipului de avort anterior menționat) și tinde să crească. Apoi apare şi durerea;
- Avortul progredient – este un avort în curs de desfășurare, când sângerarea și durerea sunt cele mai intense;
- Avortul incomplet – durerea și sângerarea nu sunt atât de pronunțate;
- Avortul complet – durerea este absentă, sângerarea este uşoară sau absentă pentru moment, dar după un timp reapare;
- Avortul reținut – apare atunci când fătul este implantat, dar nu reușește să se dezvolte.
Este important să subliniem faptul că semnele sarcinii dispar – grețurile matinale, tensiunea toracică, vărsăturile de dimineață etc. [2]
Ce simptome vă pot duce cu gândul la un avort spontan?
Este foarte important ca la cele mai mici simptome precum enumerate mai jos, să vă adresați medicului:
- Sângerare, care poate varia de la ușoară la severă. Este posibil să se secrete cheaguri de sânge sau țesut cenușiu;
- Crampe și dureri abdominale (de obicei mai puternice decât crampele menstruale);
- Dureri lombare, care pot fi ușoare sau severe;
- Reducerea simptomelor sarcinii – grețuri matinale cu vărsături, tensiune toracică etc.
Cu toate acestea, avortul reținut nu are simptome clar definite. Este important, în cazul în care observați o scădere a simptomatologiilor de sarcină, să consultați un medic.[3]
Cum este diagnostichează avortul spontan?
Diagnosticul se pune pe baza unor analize şi a consultului clinic. Durerea și sângerarea pot oferi indicii, dar aceste simptome se regăsesc și în cazul altor boli. Prin urmare, pe lângă confirmarea sarcinii, sunt importante câteva alte investigații suplimentare precum:
- Examenul ginecologic şi ecografia transvaginală – scopul este de a afla dacă colul uterin a început să se dilate.
- Ecografia – esențială pentru stabilirea tipului de avort, în special la începutul sarcinii. În timpul ecografiei, medicul va verifica ritmul cardiac fetal și va determina dacă embrionul se dezvoltă corect. Dacă diagnosticul nu poate fi pus, poate fi necesară o altă ecografie în aproximativ o săptămână.
- Analize de sânge. Medicul poate verifica nivelul hormonului de sarcină gonadotropina corionică umană (HCG) din sânge și îl poate compara cu măsurătorile anterioare. Dacă modificările nivelului de HCG sunt anormale, ar putea indica o problemă. Medicul poate verifica dacă aveți anemie, ceea ce se poate întâmpla dacă ați suferit sângerări semnificative. Determinarea tipului de sânge este, de asemenea, de mare importanță în timpul sarcinii.
- Teste cromozomiale. Dacă ați avut două sau mai multe avorturi anterioare, medicul poate efectua teste de sânge atât pentru voi, cât și pentru partenerul vostru pentru a determina dacă avorturile spontane sunt cauzate de modificări cromozomiale.[4]
Care este tratamentul pentru avort spontan?
Cu ajutorul ecografiilor, acum este mult mai ușor să se determine dacă embrionul nu mai este viu sau dacă nu s-a format niciodată. Ambele afirmații înseamnă că este posibil să apară un avort spontan. În această situație, pot exista mai multe opțiuni:
- Așteptarea. Dacă nu aveți semne de infecție, puteți alege să lăsați avortul spontan să se manifeste în mod natural. De obicei, acest lucru se întâmplă în câteva săptămâni (până la 3-4) după stabilirea faptului că embrionul a murit. Acesta poate fi un moment dificil din punct de vedere emoțional. Dacă expulzarea (separarea) nu are loc singură, va fi necesar un tratament medical sau chirurgical.
- Tratamentul medicamentos. Dacă, după diagnosticarea pierderii sarcinii, preferați să accelerați procesul, tratamentul medicamentos poate determina corpul vostru să elimine mai repede sarcina. Medicamentul poate fi administrat pe cale orală sau prin inserție în vagin. Medicul vă poate recomanda introducerea medicamentului vaginal pentru a crește eficacitatea acestuia și pentru a minimiza efectele secundare ca greața și diareea. În cazul a 70-90% dintre femei, acest tratament are efecte în 24 de ore.
- Tratamentul chirurgical. O altă opțiune este o mică procedură chirurgicală numită dilatație și chiuretaj (aspirare D&C). În timpul acestei proceduri, medicul dilată cervixul și îndepărtează țesutul din interiorul uterului. Complicațiile sunt rare, dar pot include deteriorarea țesutului conjunctiv al colului uterin sau a peretelui uterin. Tratamentul chirurgical este necesar dacă aveți un avort spontan însoțit de sângerări abundente sau de semne de infecție.[4]
Cât durează recuperarea fizică după avortul spontan?
În cele mai multe cazuri, recuperarea fizică după un avort spontan durează de la câteva ore până la câteva zile. Între timp, asigurați-vă că vă adresați medicului dacă aveți sângerări severe, febră sau dureri abdominale. S-ar putea să ovulați la două săptămâni după avortul spontan. Când se va întâmpla exact puteți determina cu ușurință apelând la testele de ovulație Oview. Așteptați-vă ca ciclul menstrual să revină la normal în decurs de patru până la şase săptămâni. Puteți începe să utilizați orice tip de metodă contraceptivă imediat după avortul spontan. Cu toate acestea, evitați să faceți sex sau să introduceți ceva în vagin (cum ar fi un tampon), timp de două săptămâni după acest eveniment neplăcut. [4]
Sarcini viitoare după avortul spontan
Este posibil să rămâneți gravide în timpul ciclului menstrual imediat după un avort spontan. Dar dacă voi și partenerul vostru decideți să încercați din nou să concepeți, asigurați-vă că sunteți sănătoşi şi pregătiți fizic și emoțional. Adresați-vă medicului pentru îndrumări cu privire la momentul în care puteți încerca să rămâneți gravide. Există multe metode pentru a determina perioada de ovulație, dar una dintre cele mai precise metode este să folosiți testele de ovulație, cum ar fi Oview, cuajutorul cărora puteți determina cu ușurință cele mai potrivite două zile pentru a rămâne însărcinate.
Avortul spontan se întâmplă, de obicei, o singură dată. Majoritatea femeilor care au trecut prin acest lucru au o sarcină ulterioară fără probleme. Mai puțin de 5% dintre femei au două pierderi de sarcină consecutive și doar 1% au trei sau mai multe avorturi spontane consecutive.
Dacă aveți mai multe avorturi spontane, de obicei două sau trei la rând, luați în considerare realizarea de investigații amănunțite, pentru a identifica cauzele. Dacă, totuşi, problema nu poate fi identificată, nu vă pierdeți speranța. Aproximativ 60% până la 80% dintre femeile cu avorturi recurente inexplicabile au ulterior sarcini normale. [4]
Avortul spontan este un moment foarte traumatizant din punct de vedere emoțional pentru o femeie. La cea mai mică suspiciune de avort spontan, consultați-vă medicul pentru afla dacă există căi pentru a salva sarcina şi a preveni avortul. Cu toate acestea, dacă lucrurile se termină nefavorabil, nu vă deziluzionați. Medicina mondială este în continuă evoluție și scopul său este de a ajuta fiecare familie să-și îmbrățișeze copilul.
Citiți mai multe:
[1] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK560521/
[2] https://progyny.com/education/female-infertility/types-miscarriage/
[3] https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/9688-miscarriage
